Judetul Dolj
Etimologia numelui: in varianta veche - Doljii - isi are originea in limba slavona (Dole=Jos la care se adauga Jii rezultand Doljii, adica Jiul de Jos sau Jiul in aval).
Asezare: Judetul Dolj este situat in partea sud - vestica a Romaniei, pe cursul inferior al Jiului. La nord judetul Dolj se invecineaza cu judetele Gorj si Valcea, la vest se invecineaza cu judetul Mehedinti, cu judetul Olt la est si cu fluviul Dunarea la sud.
Suprafata: Doljul se intinde pe 7.414 kmp, fiind al 7-lea judet ca marime din tara. Suprafata sa reprezinta 3,1% din suprafata totala a Romaniei.
Populatia judetului este de 734.231 locuitori si reprezinta 3,3 % din populatia tarii.
Descoperirile arheologice au scos la iveala faptul ca judetul a fost locuit neintrerupt incepand din era paleolitica. Prima mentiune documentara a judetului Dolj dateaza din anul 1444, sub denumirea de Judetul de Balta. Atunci judetul se intindea de la Balta Blahnita, aflata azi pe teritoriul judetului Mehedinti, pana la actuala comuna doljeana Bistret.
Relieful judetului cuprinde: zona de lunca a Dunarii, campia si zona de deal. Cea mai mare suprafata nisipoasa din Romania se situeaza in sudul judetului Dolj.
Clima judetului Dolj este temperata, cu influente mediteraneene.
Retea hidrografica a judetului este formata din fluviul Dunarea, raul Jiu, lacuri si iazuri
Vegetatia judetului este specifica zonei de stepa.
Fauna: barza, lisita, egreta, diferite specii de rozatoare.
Localitati: Judetul Dolj cuprinde 3 municipii (Craiova, Bailesti, Calafat), 4 orase (Bechet, Dabuleni, Filiasi, Segarcea) si 103 comune (Afumati, Almaj, Amarastii de Jos, Amarastii de Sus, Apele Vii, Argetoaia, Barca, Botosesti-Paia, Brabova, Bradesti, Bralostita, Bratovoesti, Breasta, Bucovat, Bulzesti, Calarasi, Calopar, Caraula, Carcea, Carna, Carpen, Castranova, Catane, Celaru, Cerat, Cernatesti, Cetate, Cioroiasi, Ciupercenii Noi, Cosoveni, Cotofenii din Dos, Cotofenii din Fata, Daneti, Desa, Diosti, Dobresti, Dobrotesti, Dragotesti, Dranic, Farcas, Galicea Mare, Galiciuica, Gangiova, Ghercesti, Ghidici, Ghindeni, Gighera, Giubega, Giurgita, Gogosu, Goicea, Goiesti, Grecesti, Intorsura, Isalnita, Izvoare, Leu, Lipovu, Macesu de Jos, Macesu de Sus, Maglavit, Malu Mare, Marsani, Melinesti, Mischii, Motatei, Murgasi, Negoi, Orodel, Ostroveni, Perisor, Pielesti, Piscu Vechi, Plenita, Plesoi, Podari, Poiana Mare, Predesti, Radovan, Rast, Robanesti, Rojiste, Sadova, Salcuta, Scaesti, Seaca de Camp, Seaca de Padure, Secu, Silistea Crucii, Simnicu de Sus, Sopot, Talpas, Teasc, Terpezita, Teslui, Tuglui, Unirea, Urzicuta, Valea Stanciului, Vartop, Varvoru de Jos, Vela, Verbita)
Rezervatii naturale si monumente ale naturii
Punctul fosilifer Bucovat - se intinde pe cca 4 ha si are o bogata fauna fosila formata din cochilii de moluste, ce dateaza din Paleolitic. Zona a fost descoperita in anul 1949 si este ocrotita prin lege.
Rezervatia ornitologica Ciupercenii Noi - a fost declarata rezervatie in anul 1971 si este singurul loc din lunca Dunarii neindiguit. Pe o suprafata de 500 ha traiesc peste 150 de specii de pasari, unele rare (egreta mica, starcul rosu, rata pestrita, codobatura alba, barza neagra, lisita, etc).
Padurea Ciurumela Poiana Mare - este o recunoscuta rezervatie de salcami care au dimensiuni unice in Europa. Padurea are aproximativ un secol si se intinde pe 8 ha.
Padurea Cobia este situata in apropierea orasului Segarcea si este populata cu fazani.
Rezervatia de bujori salbatici de la Plenita este unica in Romania.
Padurea de la Cosoveni este recunoscuta drept zona de vanatoare de capriori si fazani
Padurea de stejar brumariu de la Braniste
Parcul „Nicolae Romanescu" este unul dintre obiectivele turistice cele mai importante din Craiova si din Romania. Parcul poarta numele celui care a initiat acest proiect si este un monument de arhitectura peisagera unic in Romania, si una dintre realizarile cele mai interesante de acest gen din Europa. Proiectul parcului a fost realizat de arhitectului francez E. Redont si a obtinut in anul 1900 Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Paris. Lucrarile au durat aproape trei ani. Suprafata totala a parcului cuprinde peste 96 ha de plantatii, o intindere de apa de 4 ha, un hipodrom de peste 20 ha, alei, poteci si drumuri pe o intindere de 35 km si o gradina zoologica.
Personalitati ale judetului Dolj: Alexandru Macedonski, Titu Maiorescu, Nicolae Titulescu, Amza Pellea, Marin Sorescu, Marcel Iures, Corneliu Baba, Ion Tuculescu, Ion D. Sirbu, etc
Monumente si statui
Aleea Scriitorilor -Craiova.
Basorelief Nicolae Romanescu - Craiova.
Monumentul 1877 - Calafat, a fost ridicat in amintirea Razboiul de Independenta.
Monumentul 1907-Craiova, a fost ridicat in amintirea taranilor care s-au jerfit in Rascoala de la 1907.
Monumentul Independentei - Craiova.
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza - Craiova.
Statuia diplomatului Nicolae Titulescu - Craiova.
Statuia Fratilor Buzesti -Craiova.
Statuia Domnitorului Barbu Stirbei - Craiova
Statuia lui Mihai Viteazul -Domnul primei Uniri - Craiova.
Statuia lui Tudor Vladimirescu -Craiova, ridicata in memoria conducatorului Revolutiei de la 1821.
Edificii religioase, istorice si arheologice
Biserica "Sf Ilie"- Craiova a fost construita in anul 1720 si refacuta de Gheorghe Tatarascu.
Biserica "Sfintii Imparati" - Craiova a fost contruita in anul 1753.
Biserica "Sf. Gheorghe Nou" - Craiova a fost contruita in anul 1755.
Biserica „Madona Dudu" - Craiova a fost construita in anul 1929 pe locul altei biserici mai vechi, din anul 1758.
Casa Cotofenilor situata in localitatea Cotofenii din Fata, a fost construita in anul 1653.
Casa Glogoveanu situata in localitatea Craiova este o cladire - monument din secolul XVIII in care a locuit o perioada si Tudor Vladimirescu.
Casa Jianu - Craiova a fost ridicata la sfarsitul sec. XVIII de familia Jianu.
Catedrala "Sfantul Dumitru" din Craiova a fost ctitorita de Matei Basarab in perioada 1651 - 1652, pe locul unui lacas de cult mai vechi din secolul XV. Pictura a fost realizata de catre pictorii francezi Emil Menpiot si Bories.
Cula Poenarilor - Almaj este o constructie ce dateaza din secolul XVIII.
Fantana Odobescu din Craiova a fost construita in anul 1774.
Fantana Jianu - Craiova a fost construita in anul 1800. Numele i-a fost data dupa haiducul Iancu Jianu, despre care se spune ca a poposit aici.
Fantana Popova - Craiova este construita in secolul XVII de voievodul Matei Basarab.
Manastirea Cosuna - Bucovatul Vechi a fost ctitorita in anul 1483.
Manastirea Jitianu - a fost ridicata in secolul XV si a fost rezidita de Doamna Balasa in anul1655. Manastirea adaposteste o valoroasa colectie de arta medievala.
Manastirea Sadova a fost ctitorita de boierii Craiovesti in secolul XV si refacuta de Matei Basarab si Constantin Brancoveanu.
Manastirea Segarcea a fost ctitorita in secolul XVI.
Ruinele Castrului roman din localitatea Racari dateaza din secolul I-III d.Hr.
Vestigii arheologice din Neolitic si Epoca bronzului au fost descoperite la Cotofenii de Jos
Obiectivele culturale si de arhitectura ale judetului Dolj
In judetul Dolj sunt 19 muzee, dintre care se remarca:
Muzeul de Arta (Palatul "Jean Mihail"), a fost realizat intre anii 1899 -1907 de arhitectul francez Paul Gottereau si este este una dintre atractiile Craiovei. Cladirea este depozitarul unor adevarate capodopere ale artei romanesti si universale. Palatul are oglinzi venetiene, candelabre din cristal de Murano, coloane si scari din marmura de Carrara, pereti tapisati cu matase de Lyon, plafoane pictate, luminatoare, lambriuri si mobilier stil. Cladirea a fost acoperita cu ardezie si dotata cu instalatie electrica si incalzire centrala, inca din anii in care a fost contruita. Palatul gazduieste donatiile: Jean Mihail, Nicolae Romanescu, Glagoveanu, Cornetti, si achizitii ale Primariei Craiova. Operele expuse sunt deosebit de valoroase si apartin unor renumiti artisti romani si straini: N. Grigorescu, Th. Aman, St. Luchian, Gh. Tattarescu, O. Bancila, I. Jalea, D. Paciurea, etc. Muzeul este organizat pe trei sectii: "Galeria de arta romaneasca" (de la arta feudala pana la arta contemporana), "Galeria de arta europeana" (scoala italiana, franceza flamanda si olandeza) si "Cabinetul Brancusi", cu opere ale marelui sculptor: Domnisoara Pogany, Cap de copil, Vitelius, Coapsa, Sarutul, Orgoliu.
Muzeul Olteniei din Craiova a fost infiintat in anul1915 si are trei sectii: Sectia de Arheologie si Istorie, Sectia de Etnografie, Sectia de Stiintele Naturii. De-a lungul timpului patrimoniul muzeului a cunoscut o crestere continua. In anul 1927 muzeul avea 1050 de piese, iar în anul1955 a ajuns la 29.120 de piese. In prezent Muzeul Olteniei gazduieste 234.988 de piese dintre care 573 sunt clasate în categoria Tezaur.
Biblioteca din Craiova - Magistratul Alexandru Aman (1820 -1885) fratele mai mare al celebrului pictor Theodor Aman si sotia sa, Aristia Aman (1833-1904) au lasat prin testament intreaga lor avere Primariei Craiova, pentru infiintarea unei institutii publice de cultura. Astfel s-a infiintat la data de 21 decembrie 1908 - Fundatia "Alexandru si Aristia Aman", formata din muzeu, biblioteca si pinacoteca. Cu timpul Fundatia a fost vizitata de: regele Ferdinand, regina Maria, regele Carol al II-lea, printul G. Stirbei, g-ral Al. Averescu, Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N. Ghica-Budesti, G. Ionescu-Sisesti, Simion Stoilov, Sabba Stefanescu, Gh. Titeica, Ion Kalinderu, Lucian Blaga, Victor Eftimiu, St. O. Iosif, Spiru Haret, Ion Minulescu etc. Daca la inceput biblioteca avea un numar mic de volume de literatura, istorie, drept, filosofie donate de fondatori, cu timpul zestrea s-a imbogatit.
Academia Romana a fost prima institutie care a facut o donatie foarte valoroasa. Biblioteca a fost patronatra de primarie pana in anul 1950.
Filarmonica Oltenia a fost fondata in anul 1904 si reorganizata in anul 1947 prin Decret Regal. In prezent activitatea se desfasoara pe mai multe compartimente: Orchestra Simfonica, Orchestra de Camera, Corala Academica si mai multe grupuri camerale, symphonic jazz orchestra, etc. Filarmonica "Oltenia" a acumulat in timp aprecierea publicului de gen din tara si strainatate.
Teatrul National "Marin Sorescu" din Craiova a fost infiintat in anul 1850, iar actualul sediu, realizat de arhitectul Alexandru Iotzu, a fost inaugurat in anul 1973 si a fost. Teatrul National „Marin Sorescu" din Craiova este primul teatru din sud-estul Europei care a devenit membru al Conventiei Teatrale Europene. Colaborarea teatrului cu mari regizori si actori a facut sa cucereasca publicul roman si cel al tarilor unde au fost sustinute reprezentatii, institutia devenind laureata a numeroase festivaluri de gen.
Teatrul de papusi "Colibri", a fost fondat in anul 1949. Si-a castigat notorietatea nationala si internationala. Este initiatorul festivalului international "Sarbatoarea papusilor", a carui prima editie a avut loc in mai 2002.
Casa Baniei este cea mai veche cladire laica din Craiova, fiind construita in anul 1699. Cladirea a fost refacuta de Constantin Brancoveanu. Pe vremuri aici se aduna divanul Craiovei, iar in timpul ocupatiei austriece a fost resedinta administratiei hasburgice. De-a lungul vremii cladirea a mai gazduit: locuinta particulara a episcopului, sediul primei scoli din Craiova sau tribunalul.
Universitatea din Craiova a fost proiectata in anul 1890 de arhitectul Ion Socolescu si este construita in stil neoclasicist, iar actualul sediu dateaza din anul 1965. S-a infiintat ca instiuitie de invatamant in anul 1947 si este cea de-a cincea universitate din Romania, in ordine istorica. Universitatea din Craiova ofera o gama larga de specializari, ea fiind recunoscuta ca fiind una din cele 8 universitati de stat din Romania clasificata ca Institutie de Nivel Unu, capabila sa coordoneze reforma manageriala academica in alte institutii de invatamant superior.
Sediul Primariei Craiova - cladire in care a functionat fosta Banca a Comertului, este o constructie cu o valoare arhitectonica deosebita. A fost proiectata de arhitectul Ion Mincu si terminata in 1916 de catre elevul sau Constantin Iotzu. Cladirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, mozaicuri venetiene si grilaje de fier forjat.
Sediul Prefecturii si Consiliului Judetean Dolj (fostul Palat Administrativ) a fost realizat intre anii 1912-1913 si este opera arhitectului Petre Antonescu.
Craiova - resedinta judetului Dolj: Descoperirile arheologice demonstraeza ca localitatea Craiova s-a numit Pelendava sau Ponsiona (pod peste Jiu). Astfel continuitatea asezarii Craiovei este confirmata intre secolele VII-XII.
La sfarsitul secolului al XV-lea Craiova era un targ intins pe mosia boierilor Craiovesti. Puterea economica a acestei importante familii cuprindea peste 100 de sate. In acest fel s-a creat un statut de autonomie politica atat de larg, incat domnitorii acelor timpuri trebuiau sa faca alianta cu aceasta adevarata dinastie boiereasca pentru a-si mentine tronul. De-a lungul vremii familia Craiovestilor a dat o serie dintre domnitorii tarii: Neagoe Basarab (1512-1521), Radu de la Afumati (1522-1529), Radu Serban (1602-1611), Matei Basarab (1632-1654), Constantin Serban (1654-1658), Serban Cantacuzino (1678-1688), Constantin Brancoveanu (1688-1714).
Dupa prima jumatate a secolului al XVI-lea, in documentele vremii, Craiova este numita frecvent oras.
Situarea Marii Banii a Olteniei la Craiova in perioada medievala a adus orasului un plus de prosperitate. In timpul domniei lui Mihai Viteazul Marea Banie a Olteniei devine o institutie de prim ordin, cand dregatoria de Mare Ban a fost incredintata lui Preda Buzescu.
In perioada domniilor fanariote, boierimea craioveana isi manifesta ostilitatea fata de domnitorii impusi de Poarta Otomana. Urmeaza apoi o perioada de ample tulburari sociale si politice, odata cu disputarea teritoriului judetului Dolj intre romani, rusi, austrieci si otomani, in secolul al-XVIII-lea si inceputul secolului al-XIX-lea.
Cetatea Banilor a indeplinit si rolul de capitala a Tarii Romanesti, intre anii 1770-1771.
In Craiova a inceput sa se dezvolte economia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX , odata cu evenimentele politico-sociale din acea vreme: Unirea Principatelor, Independenta, Marea Unire, sau Reformele agrare.
